Asteptam.. ce asteptam? Ca sa astepti ceva, trebuie in prealabil sa iti doresti ceva. Daca iti constientizezi dorinta, stii ce astepti, si stii ce trebuie sa faci in privinta respectiva.
Dar sunt persoane care doar asteapta. Asa ca mine. Daca intrebi ce, astept ceva sublim , care sa vina si sa imi schimbe viata. Poate apocalipsa, si sa ramanem doar noi, cei cu asteptarile pe Pamant, ca sa suferim mai mult. Sa asteptam toti, si sa nu fie nimeni care sa faca ceva.
Gandim prea mult, facem prea putin. Noi, cei cu asteptarile. Pentru restul tot respectul!
Uite cum sta treaba cu asteptatul . Asteptam noi, cei care avem prea mult timp liber. Care nu avem nu-stiu-ce pe cap. Care ne plictisim. Adicalea, nu plictiseala e marele bai, vezi tu, mai exista si comoditatea..
De la 1 ianuarie incerc sa fiu altfel. Suna atat de clasic, cliseic, patetic! Deci nu ma mai schimb. Adica, nu mai spun ca ma schimb. Si daca ma schimb, ma schimb in ce? Ce as schimba la mine? N-as schimba nimic,poate mi-as mai insusi cateva calitati. Sunt atat de multumita de mine incat sa-mi placa tot ? Pai, calitatile dar mai ales defectele ma fac cine sunt. Pot sa fiu cine vreau. Gandul asta ma face sa ma simt mai bine. Dar iarasi, comoditatea..
Acum cateva zile o ardeam pe negativism . Acum, s-a schimbat roata . Nu c-as fi intr-o stare de spirit mai buna, vad lucrurile cum le vedeam si acum cateva zile, dar inclin balanta spre lumina. Am fost destul in intuneric.
E in firea noastra sa apreciem mult mai mult ceva ce am pierdut. Intr-o zi am pierdut respectul fata de mine. L-am pierdut din plictiseala, imi era prea bine. Nu a durat mult, l-am regasit si acum ma simt ca noua.
Mi-am pierdut si pisica, dar asta nu se pune. Am apreciat-o atat de mult incat mi-am luat alta. Am vrut sa vad unde-as fi ajuns daca nu as fi pierdut-o. Mi-a fost draga. Deci am dus-o la tara . Acum e salbatica, ii e mai bine. Nu sunt o persoana rea, doar ma plictisesc repede.
La urma urmei, ce astept de fapt? Astept sa ma schimb. dar tocmai spuneam ca n-as schimba nimic la mine. Astept sa fac lucrurile pe care nu pot sa le fac din cauza defectelor. Defecte de care nu vreau sa scap. Doar sa le camuflez putin. Nu astept sa faca nimeni nimic. Vreau o EU mai puternica. Si imi place sa stiu ca asta depinde de mine. Ma face mai increzatoare , dar totodata ma face sa astept. Unde-am ramas? Aaa da.. daca totul tine de mine,totusi,ce astept pana la urma?
No comments:
Post a Comment